Culmea reformei

Mi-e silă, mi-e din ce în ce mai silă. Stau şi mă întreb daca mai merită să faci politică în ţara asta doar pentru o idee. Doar pentru dorinţa de a face ceva cândva. În seara asta am constatat cu tristeţe că stilul adoptat de Geoana&Co la Bucureşti începe să fie adoptat şi de către cei mai mititei din teritoriu. Este vorba despre stilul “Daca nu eşti ca noi nu eşti valabil, indiferent de rezultatele pe care le ai”. Staţi liniştiţi , nu am fost dat afară din PSD. Nu încă. Doar că, cuiva foarte drag mie, i s-a spus astăzi ca “ar fi mai bine” să se retragă din fruntea organizaţiei pe care a o păstoreşte (la bine şi la greu şi fără ca să ceară mai nimic în schimb) de prin anii ‘90 pe motiv că “e nevoie de o schimbare, e nevoie de reformă“. Cu ocazia asta am aflat şi care este “Culmea reformei” în PSD: “Să ţi se ceara demisia pe motiv de reformă de către unul cu funcţie mult mai mare decât a ta şi cu vre-o 20 de ani mai bătrân”