Prima
Mi-am dat seama de ce nu mi-a placut niciodata imnul actual al Romaniei. Trebuie sa recunosc ca m-a ajutat putin si Adriana Saftoiu.
Asadar ar fi doua motive:
1. Melodia. E lenta, e joasa, parca e un fel de tanguire, foarte nenaturala pentru un imn de stat. Ascultati(fara versuri) Imnul Frantei, ascultati imnul Americii, ascultati imnul UE si poate ca veti intelege ce vreau sa spun.
2.Versurile. Imi displac si mai mult decat melodia. Ma duc cu gandul la moarte, la razboi si iarasi la moarte.
A doua
Am gasit si cantecul inlocuitor si anume “Hora Unirii”. Ma rog poate ar trebui versurile putin modificate ca sa se zica ceva si de ardeleni, 
dar in rest mie mi se pare foarte OK. Asta poate si pentru ca primul sentiment pe care mi-l induce acest cantec atunci cand il ascult este un sentiment care ne lipseste foarte foarte mult noua romanilor. Va las sa il ghiciti, incepe cu S…
Ce legatura are asta cu PSD? Pai e simplu, “Hora Unirii” ar putea foarte bine sa devina si imnul oficial al PSD tocmai datorita acelui sentiment de care vorbeam mai sus, sentiment care, dupa parerea mea, este definitoriu pentru doctrina socialista.
Iata cele doua cantece:
Desteapta-te romane
Hora unirii
P.S. Sa imi spuneti daca cumva am luat-o pe aratura…
Era sa uit esentialul. LA MULTI ANI, ROMANIA!!!
decembrie 2, 2007 la 09:42
Puţină lume îşi mai aduce aminte, Hora Unirii a fost imnul României din 22 decembrie până pe data de 24 ianuarie 1990 când a fost consfinţit actual imn prin DECRET-LEGE nr.40/1990. Nu ştiu dacă în acea perioadă Hora Unirii era în mod legal imnul României, probabil că nu, dar se cânta la TVR pe post de imn naţional.
Interesant este că în wikipedia la “Deşteaptă-te Române” avem următorul text:
“Pe lângă acest imn, românii mai au Hora Unirii, pe versurile scrise în 1855 de poetul Vasile Alecsandri şi adaptate la muzică de către compozitorul Alexandru Flechtenmacher. Hora Unirii a fost mai întâi cântată în timpul unirii Principatelor (1859). Astăzi, se interpretează la diverse ocazii festive, mai cu seamă la sărbătorirea unirii din 1859 (24 ianuarie). Melodia este cântată pe ritmul unui dans lent, dar energic, care reuneşte întreaga adunare. Dansul în cerc, (hora), este el însuşi un vechi ritual, simbolizând comunitatea spirituală, egalitatea.”
Şi eu cred că Hora Unirii ar fi mai bună ca imn, mai ales că acest dans, HORA, este un specific spaţiului carpato-danubo-pontic
decembrie 3, 2007 la 10:24
Darius, mai intai iti propun doua link-uri utile legate de subiect:
http://www.national-anthems.net/europe/
http://en.wikipedia.org/wiki/National_anthem
Discutia nu e noua. Acum cativa ani Adrian Paunescu avea o initiativa oarecum similara. De fapt demersul sau viza reducerea numarului de strofe, de o maniera care sa faca imnul mai usor de memorat – plecand de la constatarea ca extrem de putini sunt cei ce cunosc mai mult de prima strofa ( sau chiar primele versuri).
Acum, personal, nu gasesc deloc nepotrivta muzica lui Anton Pan ( desi parca se spunea ca nu el ar fi, totusi, compozitorul). Muzica mi se pare absolut potrivita. La fel si versurile. Optiunea are de a face mai degraba cu semnificatia cantecului, cu incarcatura lui istorica si mai putin cu melodicitatea lui etc. La urma urmei nu de un slagar avem nevoie, nu?
Sigur, Hora Unirii poate fi de asemenea o solutie. Totusi cred ca, daca totusi deschidem aceasta discutie, nu aceasta e calea. Nu stiu, totusi, daca e serios sa schimbam atat de des imnul ( oricat de schimbatori am fi ca natie). Gandeste-te de cate ori am facut asta in ultima suta de ani.
In felul asta cred ca incepem sa golim de semnificatie ideea de imn si sa-l confundam cu un simplu atribut de marketing. Si oricum, daca am decide sa alegem un imn nou, cred ca ar trebui sa incepem cu enuntarea unor criterii, sa definim ce incercam sa spunem prin acel imn. Iar daca am decide sa facem asta va trebui sa incepem sa ne privim mai bine si sa vedem cine suntem de fapt. Iar odata ajunsi acolo s-ar putea ca imnul sa nu mai fie chestiunea cea mai importanta.
Spui de “Hoara Unirii”. Si ca ar putea fi si imnul PSD, la fel de bine. Cred ca atat in cazul tarii, cat si al PSD-ului nu imnul e problema. Dar poate fi si asta o discutie.
PS Observ ca am parut in blogroll. Asta ma obliga la un raspuns pe masura:) Asa ca fii binevenit in blogrolul meu.
decembrie 3, 2007 la 10:25
Nu ma bag la discutia asta. Avem altele de schimbat inaintea imnului …Dar va urmaresc si parca as trage o hora
decembrie 3, 2007 la 15:14
eu nu sunt de acord aici cu tine.si nici nu cred ac trebuie imnul analizat din perspectiva asta.eu iti ofer una istorica din 1848 unde s-a format o clasa care a dus la modernizarea Romaniei si 1989 unde a fost rasturnat un regim si… restul se stie bine
in ambele momente istorice acest cantec a animat spiritul romanesc
decembrie 3, 2007 la 15:29
@Olimpiu
Sunt si alte cantece care la anumite momente ale istoriei au animat spiritul romanesc. Unul dintre ele ar fi si Hora Unirii. Nu cred, insa ca aceasta calitate este suficienta pentru un imn national.
decembrie 4, 2007 la 08:10
Darius,
iti multumesc pentru “promptitudine”. Oamenii, in afara de piramida lui Maslow, au nevoie, ca sa se simta liberi, sa creada in ceva. Acesta nefireasca apatie a societatii romanesti vine, cred eu, din absenta unui ideal, deci a unei perspectiva. Daca gasim mesajul, restul e simplu. Ma bucur foarte mult pentru “semnalele” de coeziune pe care le-a dat, ieri, cum s-a priceput, Geoana. Nu poti, totusi, sa-l dai la o parte, ca si cum n-ar exista. Este un om valoros in felul lui.
decembrie 4, 2007 la 11:23
Nici eu nu ma regasesc in ritmul si versurile lui “Desteapta-te, romane!”. Dar nici “Hora Unirii” nu mi se pare mai insufletitoare. De “Treceti batalioane romane Carpatii” ce ziceti?
decembrie 4, 2007 la 11:30
Va informam ca blogul dvs a fost listat pe Codex Politicus, un proiect noncomercial despre influenta noilor forme de media in politica romaneasca. Pentru o imagine de ansamblu a blogosferei politice romanesti, puteti vizita http://digitallights.net
decembrie 5, 2007 la 11:41
A murit Dan Iosif. Dumnezeu sa-l ierte!
Dan a fost o figura. Cu bunele si relele sale. Multe i se puteau reprosa. Dar a avut intotdeauna curajul de a spune ce gandeste. Sau, cum spunea el, de a spune “ce-i venea pe basca”. Iar asta nu e putin lucru.
Ramas bun, Dane!
decembrie 5, 2007 la 12:35
Da, intr-adevar, a fost o mare figura. Odihneasca-se in pace!
decembrie 6, 2007 la 11:33
Adrian Păunescu scrisese versurile la Tricolorul, poate vroia să rescrie şi Deşteaptă-te Române.
, pe atunci ştiam toate cele trei voci. Super melodie.
Uite propunerea mea de melodie, cu alte versuri desigur:
http://www.trilulilu.ro/vasileddu/cb1510ca4a3e51
L-am cântat când eram la cor
decembrie 6, 2007 la 12:09
Interesanta piesa, dar are o mare problema, dupa parerea mea. E greu de cantat. Imnul national trebuie sa poata sa fie cantat de catre oricine.
Parerea mea.